Melomania

rock’n roll cabbage

Oct 22, 2009 Româneşti
Posted by zuluf

Momentan, în preacurata-mi bucătărie se petrece ceva…

Cuptorul ascunde pe lângă focu-i mocnit caracteristic şi o “oală” (mai degrabă spus recipient de yenna) ce conţine o compoziţie (sper eu) gustoasă … un amestec de ceapă, slăninuţă, cârnaţi de la ţară şi…VARZĂ!

Presimt şi simt (după miros) c-o să fie ceva gustos.

Oh da…varza este un adevărat panaceu…cică ar avea o cantitate destul de mare de potasiu, foarte şmecheră de felul ei aşa.  Nu înţeleg de ce e asociată cu ideea de nereuşită şi haos. Cică ar fi varză în politica românească la ora actuală…De unde până unde? De ce varză şi nu conopidă? Lăsând asta la o parte…gândindu-mă la această legumă suculentă şi atât de dădătoare de sănătate…m-am mirat neputând-o asocia cu niciun hit într-atât de celebru încât să-mi răsune din prima în timpane.

Prima melodie la care oricare meloman s-ar putea gândi ar fi superhitul de la Viţa de Vie…N-am să-l aduc prea mult în discuţie pentru că oricum toată lumea o ştie şi mare lucru nu mai am ce discuta pe tema ei…

În schimb, priviţi-l pe individul următor:

Tipul ăsta, pe numele lui William Thomas Dupree, a fost un cunoscut cântăreţ de jazz. Numele lui de scenă era Champion Jack Dupree (după ăsta daţi search pe youtube). Nici nu se ştie exact când s-a născut (1908, 1909…pe-acolo). Însă a lăsat în urmă…în primul rând, un citat ce la vremea aia ţi-ar fi dat de gândit:

“When you open up a piano, you see freedom. Nobody can play the white keys and don’t play the black keys. You got to mix all these keys together to make harmony. And that’s what the whole world needs: Harmony.” (şi da…i-a dedicat şi o melodie lui Martin Luther după ce acesta a fost ucis).

Mai pe scurt, Champion are o melodie despre varză…şi un disc numit New Orleans Barrelhouse Boogie care i-a reunit multe melodii celebre, din 1940 şi până s-a stins. Iată şi o porţie:
Champion Jack Dupree - Cabbage Greens

Şi rămânând în aceeaşi “zonă” muzicală, tot din New Orleans, nişte băieţi printre care şi un anume Art Neville, s-au gândit prin anii ‘60 să-şi ia numele de The Meters, orientându-şi stilul muzical spre ceea ce cică s-ar numi American Funk…acuma…nu fac eu mare diferenţă între un rock’n roll blues şi ce cântă ei, dar nu-s eu expertă să mă exprim sus şi tare în acest sens…

Legătura cu postul ăsta? Au şi ei o melodie “varză”…Poza de mai sus e de pe alt album, Look-Ka Py Py. Cabbage Alley , albumul lor din 1972 de pe care am extras melodia de mai jos, n-avea copertă care să-i înfăţişeze pe ei.
The Meters - Cabbage Alley

De când tot vorbesc de varză aici…cuptorul îşi face de cap şi mă anunţă că ar cam trebui să-mi îndrept atenţia înspre bucătărie.
Acestea fiind zise, poftă bună!